• Papa către Colegiul Cardinalilor: voi fi alături de voi

    28.02.2013, Vatican (Catholica) - În ziua de 28 februarie 2013, la ora 11 a.m., în Aula Clementină, Papa Benedict al XVI-lea a salutat Colegiul Cardinalilor, al cărui decan, Cardinalul Angelo Sodano, i-a adresat Papei un scurt cuvânt de bun rămas, în numele tuturor celor prezenţi. “Cu mare emoţie”, a spus el, “Părinţii Cardinali prezenţi la Roma se adună astăzi în jurul Dumneavoastră, pentru a vă manifesta încă o dată afecţiunea lor profundă şi pentru a vă exprima recunoştinţa lor vie pentru mărturia Dumneavoastră de slujire apostolică abnegată, pentru binele Bisericii lui Cristos şi al întregii omeniri”. Cardinalul a reamintit cuvintele pe care, sâmbăta trecută, la sfârşitul exerciţiilor spirituale din Postul Mare, Papa le-a adresat colaboratorilor săi din Curia Romană: “Prietenii mei, aş vrea să vă mulţumesc vouă tuturor nu numai pentru această săptămână, ci pentru aceşti opt ani, în timpul cărora aţi purtat împreună cu mine, cu mare competenţă, afecţiune, iubire şi credinţă, povara slujirii petrine”.

    “Iubite şi venerate succesor al lui Petru”, a exclamat Cardinalul, “noi suntem cei care trebuie să vă mulţumim pentru exemplul pe care ni l-aţi dat în aceşti opt ani de pontificat. La 19 aprilie 2005, dumneavoastră v-aţi înscris în şirul lung de Succesori ai apostolului Petru şi astăzi, 28 februarie 2013, dumneavoastră vă pregătiţi să ne lăsaţi, aşteptând să treacă în alte mâini cârma bărcii lui Petru. Astfel se va continua acea succesiune apostolică pe care Domnul a promis-o Sfintei Sale Biserici, până când se va auzi pe pământ glasul îngerului din Apocalips care va proclama: ‘Tempus non erit amplius… consummabitur mysterium Dei’ ‘Nu va mai fi timp!… se va împlini misterul lui Dumnezeu’ (Apocalips 10,6-7). Astfel se va termina istoria Bisericii, împreună cu istoria lumii, cu venirea cerurilor noi şi a pământului nou”.

    Decanul Colegiului Cardinalilor a evidenţiat “iubirea profundă” cu care Cardinalii au încercat să îl însoţească pe Papa în drumul lui, “retrăind experienţa discipolilor din Emaus, care, după ce au mers cu Isus o bună bucată de drum, şi-au spus unul altuia: ‘Oare nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum?’ (Luca 24,32). Da, Sfinte Părinte, să ştiţi că ardea şi inima noastră când mergeam cu Dumneavoastră în aceşti ultimi opt ani. Astăzi dorim încă o dată să vă exprimăm toată recunoştinţa noastră. În cor vă repetăm o expresie tipică a iubitei Dumneavoastră ţări natale: ‘Vergelt’s Gott’, Dumnezeu să vă răsplătească!”

    La rândul său, Sfântul Părinte s-a adresat Cardinalilor, făcând şi el referire la experienţa discipolilor pe drumul spre Emaus: “Şi pentru mine a fost o bucurie să merg împreună cu voi în aceşti ani, în lumina prezenţei Domnului înviat. Aşa cum am spus ieri în faţa miilor de credincioşi care umpleau Piaţa San Pietro, apropierea voastră şi sfatul vostru mi-au fost de mare ajutor în slujirea mea. În aceşti opt ani, am trăit cu credinţă momente frumoase de lumină strălucitoare pe drumul Bisericii, alături de momente în care unii nori s-au adunat pe cer. Am încercat să îl slujim pe Cristos şi Biserica Sa cu iubire profundă şi totală, care este sufletul slujirii noastre. Am dăruit speranţă, aceea care ne vine de la Cristos, singurul care poate lumina drumul. Împreună putem să îi mulţumim Domnului care ne-a făcut să creştem în comuniune şi împreună să îl rugăm să vă ajute să creşteţi mai mult în această unitate profundă, astfel încât Colegiul Cardinalilor să fie ca o orchestră, în care diversităţile – expresie a Bisericii universale – contribuie mereu la o armonie mai mare”.

    El a adăugat: “Doresc să vă las un gând simplu, care este foarte aproape de inima mea: un gând despre Biserică, despre misterul său, care constituie pentru noi toţi – putem spune – motivaţia şi pasiunea vieţii. Mă las ajutat de o expresie a lui Romano Guardini (…): Biserica ‘nu este o instituţie închipuită şi construită de oameni…, ci o realitate vie… Ea trăieşte de-a lungul timpului, în devenire, ca orice fiinţă vie, transformându-se… Şi totuşi în natura sa rămâne mereu aceeaşi şi inima sa este Cristos. A fost experienţa noastră, ieri, mi se pare, în Piaţă: să vedem că Biserica este un trup viu, însufleţit de Duhul Sfânt şi trăind realmente din forţa lui Dumnezeu. Ea este în lume, dar nu este a lumii: este a lui Dumnezeu, a lui Cristos, a Duhului… De aceea, este adevărată şi elocventă şi cealaltă expresie vestită a lui Guardini: ‘Biserica se trezeşte în suflete’. Biserica trăieşte, creşte şi se trezeşte în sufletele care – asemenea Fecioarei Maria – primesc Cuvântul lui Dumnezeu şi îl zămislesc prin lucrarea Duhului Sfânt; îi oferă lui Dumnezeu propriul trup şi, tocmai în sărăcia şi umilinţa lor, devin capabili să îl nască pe Cristos astăzi în lume”.

    “Prin Biserică, Misterul Întrupării rămâne prezent pentru totdeauna. Cristos continuă să meargă prin toate timpurile şi locurile. Să rămânem uniţi, iubiţi fraţi, în acest mister: în rugăciune, în special în Euharistia zilnică, pentru ca astfel să putem sluji Biserica şi întreaga omenire. Aceasta este bucuria noastră, pe care nimeni nu ne-o poate lua. Înainte de a vă saluta personal, doresc să vă spun că voi continua să fiu aproape de voi cu rugăciunea, în special în zilele următoare, pentru ca să fiţi pe deplin docili faţă de acţiunea Duhului Sfânt în alegerea noului Papă. Fie ca Domnul să vă arate ce voieşte El. Între voi, în Colegiul Cardinalilor, se află şi viitorul Papă, căruia deja astăzi îi promit veneraţia şi ascultarea mea necondiţionată”. După încheierea discursului, Papa Benedict al XVI-lea i-a salutat personal pe toţi cei 144 de Cardinali şi pe ceilalţi membri ai Curiei Romane prezenţi.

    înapoi la ştiri

 

www.catholica.ro