Cum se alege un Papă

Autor: John Thavis, CNS
Traducere: Ecaterina Hanganu

Procedura de votare de către Cardinali pentru alegerea următorului Papă are loc în spatele uşilor închise ale Capelei Sixtine, conform unei proceduri stricte, prevăzută până în cele mai mici detalii, revizuită ultima dată de Papa Benedict al XVI-lea. În conformitate cu normele existente, voturile secrete pot fi depuse în urnă o data în prima zi a conclavului, apoi, în mod normal, de doua ori în dimineaţa şi respectiv după-masa fiecărei sesiuni. Votarea continuă, cu excepţia pauzelor periodice, până când este ales un nou Pontif.

Sunt eligibili pentru intrarea în Conclav şi deci pentru vot, numai Cardinalii care nu au împlinit vârsta de 80 de ani atunci când începe perioada de "sede vacante", adică perioada dintre moartea sau demisia legală a Papei şi alegerea succesorului lui. Teoretic, orice bărbat botezat catolic poate fi ales Papă, dar conform legii actuale a Bisericii este obligatoriu să fie Episcop înainte de preluarea mandatului. Începând din sec. al XV-lea, electorii au ales întotdeauna ca Papă pe unul dintre colegii lor Cardinali.

Fiecare vot începe cu pregătirea şi distribuirea buletinelor de vot, efectuată de doi maeştri de ceremonii, care sunt aleşi dintre acei ne-Cardinali cărora li se permite accesul în capelă la începutul sesiunii. Apoi se aleg în mod aleatoriu numele a nouă Cardinali: trei dintre aceştia vor fi examinatorii sau judecătorii voturilor; alţi trei vor strânge voturile de la Cardinalii care, din motive de sănătate, au rămas încartiruiţi în Domus Sanctae Marthae; iar ceilalţi trei sunt revizorii, care vor verifica activitatea celor trei examinatori.

Buletinul de vot este rectangular. Pe jumătatea superioară este tipărită în limba latină fraza "Eligo in Summum Pontificem" ("Eu îl aleg ca pontif suprem") iar jumătatea inferioară este albă, pentru a fi scris numele persoanei alese. După ce toţi cei ce nu sunt Cardinali au părăsit capela, Cardinalii completează în secret buletinul de vot şi îl împăturesc de două ori. Între timp sunt colectate şi aduse în capelă buletinele de vot de la Cardinalii bolnavi (aflaţi la Domus Sanctae Marthae).

Fiecare Cardinal merge apoi la altar, ţinând ridicat buletinul de vot împăturit, astfel încât să poată fi văzut şi spune cu voce tare: "Îl iau ca martor pe Domnul Cristos, care va fi Judecătorul meu, că votul meu este dat celui care, în faţa lui Dumnezeu, eu cred că ar trebui să fie ales". El depune votul pe o tavă şi apoi îl face să alunece într-o urnă, care prin tradiţie este un potir mare. Atunci când toate buletinele de vot au fost colectate, primul examinator agită urna pentru a le amesteca. Apoi transferă buletinele de vot într-o urnă nouă şi le numără pentru a fi sigur că numărul buletinelor de vot corespunde cu acela al Cardinalilor electori.

Buletinele de vot sunt citite. Fiecare dintre cei trei examinatori analizează fiecare buletin de vot, unul câte unul, iar ultimul examinator citeşte cu voce tare numele de pe buletinul de vot, astfel încât Cardinalii să poată urmări concordanţa. Ultimul examinator perforează fiecare buletin de vot cu un ac prin cuvântul "Eligo" , trecându-l pe o sfoară, astfel încât să fie securizate. După citirea numelor, se numără voturile pentru a se vedea dacă cineva a obţinut majoritatea de două treimi necesară pentru a fi ales. Revizorii controlează apoi activitatea examinatorilor pentru identificarea unor posibile erori.

În acest moment, orice însemnări scrise de mână de către Cardinali sunt strânse şi arse cu buletinele de vot. Dacă primul vot din sesiunea de dimineaţă sau de seară nu este concludent, urmează în mod normal un al doilea vot şi buletinele de vot de la ambele voturi sunt arse împreună la sfârşit. Dacă un conclav nu a ales un Papă după 13 zile, Cardinalii iau o pauză de o zi pentru rugăciune, reflecţie şi dialog, apoi procedează la un al doilea tur de scrutin între cei doi Cardinali care au obţinut cele mai multe voturi la turul de scrutin precedent. Cei doi Cardinali lideri nu votează în al doilea tur de scrutin, deşi rămân în Capela Sixtină.

Când un Papă este ales, buletinele de vot sunt arse imediat. Conform tradiţiei, buletinele se ard uscate - sau cu aditivi chimici - ca să producă fum alb atunci când a fost ales un Papă; buletinele de vot sunt arse cu paie umede sau cu alte substanţe chimice, care să producă un fum negru dacă votul nu a fost concludent.

 

www.catholica.ro