O trecere în revistă a Conclavelor din ultimele secole

În întreaga istorie a Bisericii, cel mai lung proces de alegere a Papei a avut loc la Viterbo, Italia, în 1268, sfârşindu-se după doi ani cu alegerea Papei Grigore al X-lea. În urma acestui episod prelungit s-a instituit ceea ce numim astăzi Conclavul pentru alegerea Papei. În istoria modernă, cel mai lung Conclav a fost cel din 1740, care s-a încheiat cu alegerea Papei Benedict al XIV-lea. A durat din 18 februarie până la 17 august, adică 181 de zile. 51 de Cardinali au participat la runda finală de vot, patru murind în timpul acestui proces de alegere.

În 1758, Conclavul care l-a ales pe Papa Clement al XIII-lea a durat din 15 mai până pe 6 iulie, adică 53 de zile. Au participat 45 de Cardinali, dar unul a absentat la ultima rundă de vot, părăsind Conclavul pe motiv de boală. În 1769, Papa Clement al XIV-lea a fost ales după 94 de zile, Conclavul desfăşurându-se între 15 februarie şi 19 mai, cu participarea a 46 de Cardinali. Început în 1774, Conclavul care l-a ales pe Papa Piua al VI-lea a durat 133 de zile, din 5 octombrie acel an până pe 15 februarie anul următor. În Conclav au intrat 46 de Cardinali, dar doi au murit pe durata lui.

Conclavul care l-a ales pe Papa Pius al VII-lea a avut loc în Valencia, Spania, căci Roma era sub ocupaţia trupelor lui Napoleon. A durat din 1 decembrie 1799 până pe 14 martie 1800, adică 105 zile. A fost ultimul Conclav ce s-a desfăşurat în afara Romei, participând 34 de Cardinali. În 1823, Papa Leon al XII-lea a fost ales după 27 de zile, procesul având loc între 2 şi 28 septembrie, cu participarea a 49 de Cardinali. Papa Pius al VIII-lea a fost ales de 50 de Cardinali într-un Conclav de 36 de zile: 24 februarie – 31 martie 1829. Conclavul din 1831 a fost ultimul ce a ales ca Papă pe cineva care nu era Episcop: Bartolomeo Alberto Mauro Cappellari şi-a luat numele de Papa Grigore al XVI-lea. Au fost necesare 51 de zile, din 14 decembrie 1830 până în 2 februarie 1831, participând 45 de Cardinali.

Conclavele “scurte” au început din 1846, cu alegerea Fericitului Papă Pius al IX-lea. 50 de Cardinali l-au ales într-un Conclav de doar 3 zile, desfăşurat în zilele de 14, 15 şi 16 iunie acel an. După cel mai lung pontificat, de peste 30 de ani, următorul Conclav a durat tot trei zile – 18, 19 şi 20 februarie 1878. 61 de Cardinali au participat la alegerea Papei Leon al XIII-lea. Este interesant de subliniat că, dat fiind că pontificatul său a fost al treilea ca lungime în istorie, de peste 25 de ani, doar patru dintre Cardinalii care l-au ales au mai participat la încă un Conclav. Tot de reţinut este că primul american făcut Prinţ al Bisericii, Cardinalul John McCloskey, Arhiepiscop de New York, ar fi putut să fie atunci primul ne-european care să participe la alegerea unui Papă, dar a ajuns prea târziu. De această onoare avea să se bucure la următorul Conclav Cardinalul James Gibbons, Arhiepiscop de Baltimore, Maryland.

În 1903 Sfântul Papă Pius al X-lea a fost ales de 64 de Cardinali într-un conclav care a durat cinci zile, din 31 iulie până pe 4 august, cu un total de şapte runde de vot. A fost pentru ultima oară când s-a folosit “Jus Exclusivae” (dreptul de veto privitor la un candidat, pe care îl puteau folosi monarhii Europei). Cardinalului italian Mariano Rampolla i s-a opus cu acest drept de veto împăratul Franz Joseph I al Austria-Ungariei. După alegerea sa, Sf. Papă Pius al X-lea a abolit dreptul la veto al capilor de state. În 1914, Conclavul care l-a ales pe Papa Benedict al XV-lea a durat patru zile, din 31 august până pe 3 septembrie. Au participat 57 de Cardinali, care au avut nevoie de 10 runde de vot. Trei Cardinali nord-americani nu au putut intra în Capela Sixtină, ajungând prea târziu, dar a participat atunci primul Cardinal latino-american, Cardinalul Joaquim Arcoverde de Albuquerque Cavalcanti, Arhiepiscop de Sao Sebastiao de Rio de Janeiro, Brazilia.

În 1922, în Conclavul ce l-a ales pe Papa Pius al XI-lea, 53 de Cardinali au votat în şapte runde, timp de cinci zile, între 2 şi 6 februarie. Doi Cardinali americani şi unul canadian au rămas pe dinafară pentru că nu au ajuns la timp. După alegerea sa, Papa Pius al XI-lea a decis să se aştepte 15 zile după începerea perioadei de “sede vacante” înainte să se intre în Conclav, astfel încât Cardinalii să aibă suficient timp să ajungă în Roma. În 1939, la Conclavul ce l-a ales pe Papa Pius al XII-lea a participat pentru prima oară un Patriarh al unei Biserici Catolice Răsăritene: Preafericitul Mar Ignatius Gabriel I Tappouni, Patriarh al Antiohiei şi al întregului Răsărit al sirienilor. Conclavul, cel mai scurt din secolul XX, a durat doar două zile: 1 şi 2 martie. Cei 62 de Cardinali au avut nevoie de trei runde de vot ca să aleagă Succesorul lui Petru.

În Conclavul din 1958, care l-a ales pe Fericitul Papă Ioan al XXIII-lea, au participat pentru prima oară Cardinali din China, India şi Africa. Conclavul a durat patru zile, între 25 şi 28 octombrie, cei 51 de Cardinali votând de 11 ori. În 1963, Conclavul a durat trei zile: 19, 20 şi 21 iunie. Cei 80 de Cardinali l-au ales pe Papa Paul al VI-lea după 11 runde de vot. În 1978, Conclavul ce l-a ales pe Papa Ioan Paul I a fost primul în care Cardinalii cu vârsta de peste 80 de ani nu au putut participa. Conclavul a durat două zile: 25 şi 26 august. Cei 111 Cardinali au votat de patru ori. În al doilea Conclav din acelaşi an – dat fiind că pontificatul Papei Ioan Paul I a durat doar 33 de zile, rezultând cel mai recent “An cu trei Papi” – Fericitul Papă Ioan Paul al II-lea a fost ales de aceeaşi Cardinali electori, după 8 runde de vot, în trei zile: 14-16 octombrie.

În 2005, Papa Benedict al XVI-lea a fost ales în a patra rundă de vot din Conclavul ce a durat astfel două zile: în 18 şi 19 aprilie. Atunci a luat parte cel mai mare număr de Cardinali electori: 115. Conclavul care va începe mâine, 12 martie 2013, va fi primul din 1829 încoace care are loc în timpul Postului Mare. Tot 115 Cardinali vor lua parte la el.

 

www.catholica.ro